• Bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din centul localităţii
  • Formaţia folclorică „Basarabencele”, cond. art. - Emilia Rusu
  • Răstignirea de la intersecţia străzilor Moldova ridicată spre lauda Sfintei Cuvioase Parascheva
  • RC „Ciorescu-Rugby” - campioni la Moscova, 28 iunie 2013
  • Puţinii veterani rămaşi în viaţă lîngă monumentul Eroului necunoscut în parcul din centrul localităţii, alături de primarul comunei Ciorescu – Ino Scripnic, 08.05.2014
  • Tăierea panglicii de la Inaugurarea complexului sportiv – FUTSAL ARENA FMF, 15.11.2014
  • Biserica „Sfînta Cuvioasa Parascheva” din comuna Ciorescu
  • Sfinţirea pietrei de temelie a unui sfînt locaş în satul Făureşti, 21 mai 2014;
  • Biserica "Sfîntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul" din s. Făureşti

Istoria satului Făureşti

         Satul Făureşti este o așezare foarte veche a cărei istorie s-a cam pierdut, dar totuşi are cîteva versiuni de apariţie. Din bătrâni se spune că între dealurile în care se situează astăzi satul, a locuit un boier ucrainean fugar pe nume Faur. În sătucul numit Faur (sau Făurari) locuiau cioplitori în piatră și alți meșteri. Îndeletnicirea localnicilor era extragerea și prelucrarea pietrei. Actualmente cimitirul din sat are morminte cu monumente cioplite din piatră datate de la sfîrșitul secolului al XVII-lea, începutul secolului al XVIII-lea. Odată cu venirea perioadei comuniste s-a început extragerea la scară largă a pietrei (cotileț, blocuri) din mine, care servea la construcția orașelor în toată Uniunea Sovietică. 

      Satul Făurești a fost menționat documentar pentru prima dată în anul 1436 cu denumirea de Oțetești. Localitatea, amplasată pe malul stîng al rîului Ichel este atestată mai tîrziu, într-un act din 1634, cînd un oarecare Guţul din Făureşti apare ca martor la stabilirea hotarelor moșiei satului Dragomireşti. În 1719 o jumătate de sat aparţinea lui Nicolae Donici, iar la 1720 o parte din sat era cumpărată de Darie Donici din Stețcani. În 1836 satul avea 49 de gospodării cu o populație de 297 de oameni.

       Moșierul Ion Ciorescu, fondatorul școlii agricole din Cricova, avea aici pămînt, pădure, o moară. Atunci cînd a decedat, în 1886, a fost înmormîntat la Făureşti, dar, conform testamentului defunctului, urma să fie transferat la Cricova, pe teritoriul şcolii întemeiate de el, care încă nu era finisată. La moment pe locul mormîntului unde băştinaşii vorbesc că este înmormîntat Ion Grigore Ciorescu, a fost instalată o piatră funerară în memoria     lui.  În perioada sovietică la Făureşti s-a aflat o secţie a gospodăriei experimentale a Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Zootehniei şi Medicinii Veterinare cu sediul în Ciorescu (Cricova Nouă pe atunci).  

       In anii şaptezeci, în acea perioadă în localitate a fost deschisă o şcoală primară, un cămin cultural cu instalaţie staţionară pentru proiectarea filmelor, o bibliotecă, punct medical, două magazine, creşă-grădiniţă de copii.                                                                                                                          

     Actualmente, conform Registrelor de evidenţă a gospodăriilor ale primăriei comunei Ciorescu la data de 12.04.2013 satul Făureşti are 200 de gospodării şi potrivit datelor statistice oferite de Biroul Naţional de Statistică al RM o populaţie în număr de 452 locuitori, dintre care cu vîrsta aptă de muncă – 82 persoane..

 

 

 

Design şi programare de  " VIKWEB "

 
Fisierul contor.txt nu a fost gasit
Vizitatori - 1
Accesari - 1
Susup