Limba este coloana vertebrală a naţiunii

(M. Eminescu)

E dat oricăui cetăţean să se formeze într-o limbă, limba sa maternă, pe care, o asimilează odată cu laptele mamei. Astfel se explică şi expresia limbă maternă. Oricât s-ar apropia de altă limbă, ce poate deveni una în care se exprimă mai uşor, eventual chiar deplin, aceasta nu va fi şi maternă, căci limba maternă e unică, e limba prin care cetăţeanul acelei ţări ia lumea în stăpânire, învăţând să-i descifreze tainele, apropriind-o, formându-şi propriul univers. 

Fără o limbă suficient cultivată, evoluţia spirituală a omului este de neconceput.Prin graiul pe care-l vorbeşte fiece popor ajunge să-şi dezvelească întreaga sa făptură lăuntrică şi spiritul său patriotic. Calitatea de nepreţuit a graiului matern se explică prin harul ei de a oglindi întreaga istorie a neamului, cu toate bucuriile şi tristeţile ei, victoriile şi înfrângerile trăite, cu toată istoria prin care i-a fost sortit să treacă. În graiul matern se-ascunde amintirea trecutului nostru, zestrea noastră strămoşească, a originilor cu care suntem înfrăţiţi încă de la naştere, iată de ce oamenii au calificat dintotdeauna limba maternă drept o comoară care nu are vre-un preţ de vânzare sau cumpărare, dar, în schimb, poate fi moştenită, păstrarea şi cultivată cu sfinţească dacă nu din respect pentru strămoşii care i-au dat suflu, culoare şi aripi, măcar din respect pentru tine însuţi, pentru ceea ce eşti azi, graţie zilei de ieri.   

Să-ţi preţuieşti, să-ţi iubeşti, să-ţi respecţi limba, e datoria fiecăruia dintre noi atât timp cât pretindem că suntem o părticică dintr-un popor, căci avem o patrie căreia îi suntem devotaţi cu tot sufletul.   

Cu alese sentimente faţă de limbă ţării,

Primarul Comunei Ciorescu,

Ion Scripnic